20 noiembrie 2010 Ultima suflare

Suflarea lumii-ncet se stinge
Sub pătura de frunze moarte,
Iar spaima nopţii se prelinge
-afund,în minţi asfixiate.

Fobia timpului trecut
Se varsă-n ceasul spart din umbră,
Acorduri grave de-nceput
Suspină-ntr-o vioară sumbră.

Cadavre sunt şi cei ce umblă
Şi cei ce plâng tot leşuri sunt,
Căci moartea,azi,va sta la pândă
Luând pe toţi cu ea-n mormânt.

9 au comentat:

Diana spunea...

vai de mine!
e o poezie nemaipomenită, chiar dacă tonul evocării e cam trist şi dramatic.
felicitări pentru această postare reuşită!
eşti bravo!

diana

Lorelei spunea...

Ce mi-ar placea sa iti vad cartile date pe la Jurnalul National:X

Better spunea...

cuvintele tale inghit si zbiara iar eu privesc si ascult si mi-amintesc. Felicitari!

T. spunea...

in sfarsit mai e cineva care sa`ti spuna sa scrii o carte!!
Mersi Lorelei:))

Better spunea...

Aprecierea ta este...nu stiu,e minunata! ma bucur enorm ca iti plac revarsarile mele,cu atat mai mult cu cat admir enorm ceea ce scrii si simti.
Te inalti atat de frumos deasupra mocirlii!
Multumesc din suflet...

Better spunea...

*mocirlei,scuze :)
O seara frumoasa iti doresc!

Better spunea...

multumesc,multumesc!
cate un pic de carne...sau mai multa. :)) >:d<

Lorelei spunea...

Mersi frumos, Lola. Tu esti o draguta;;)
Versurile alea de la comentarii sunt ale lui N. Stanescu.:) Pentru ca e un artist genial si e preferatul meu.

Daniel Alexandru spunea...

Craciun Fericit !
Te invit sa citesti :
http://www.tipimaginar.blogspot.com

Trimiteți un comentariu

Exprimă-ţi părerea!