4 ianuarie 2013 Fărâme din tine


Privesc absent cum trece timpul
Şi nu mai ştiu nimic de tine,
Îmi e străin până şi gândul
Şi lacrimi mi-au rămas puţine.

Căci s-au scurs multe tot gândind
La ce a fost frumos odată
Şi lăcrimez mereu citind
Iubirea în scrisori redată.

2 au comentat:

PetiteMoldavie spunea...

Cata intelegere in poezie, imi place la nebunie.

marysicartile spunea...

... gen ce faci cand nu mai sunt nici lacrimi...

Trimiteți un comentariu

Exprimă-ţi părerea!