28 septembrie 2010 Nesomn...


Aşează-te pe-al meu cavou
Şi-ngână-mi toamna-ntr-o silabă,
Iar când se-aştern frunzele-n grabă
Aşează-te pe-al meu cavou.

Veghează trupul meu anost
Şi-mi cântă doine la vioară.
Când lumea-ntreagă se-nfioară
Veghează trupul meu anost.

9 au comentat:

A☻ spunea...

frumos:X>:D<

Andreihappyday spunea...

Cimitirul e vesel, mai aşteaptă un trup
Din umbră veghează fiinţe oculte
Dezbărate de suflet, sentimente se rup
Regretele vechi se prefac în insulte.

Nevoia de viaţă am gonit-o de mult
În mine adesea mai strigă ecouri
Obosit sunt de toate, sătul să ascult
Încuiatele gânduri ascunse-n cavouri.

E ciudat cum framantarile noastre nu sunt niciodata întelese si numai dupa ce "plecam" cineva ne simte cu adevarat lipsa...

A☻ spunea...

multumesc Lola:*
Nu stiam ca esti a-12-a :) Iti doresc sa ai multa putere de munca,sa treci cu bine peste toate examenele si sa intri unde iti doresti>:D<
Stiu ca vei reusi:D Bafta!!

Take care>:D<

Ash spunea...

Formidabila,ca intotdedauna.Te citesc de mai mult timp,dar uitasem link-ul blogului tau.Ma bucur ca te-am regasit!

Stef spunea...

Superba poezia!Ador sentimetul pe care il lasa!:X

Oveht spunea...

Piece of ard baby, nu mă aşteptam la ceva mai prejos of you.

P.S. NU AM NICI MINUTE!

Falvo spunea...

Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro.

Valentin spunea...

ingana-mi toamna-ntr-o silaba.. ce frumos

Andra spunea...

foarte profund!

Trimiteți un comentariu

Exprimă-ţi părerea!