Stau uneori și mă întreb de ce tot scriu de tine,
De ce îmi ești în suflet vers și te redau în rime?
Aș vrea să pot să mă preschimb și să renasc iubire,
Tu să devii poem tăcut, o simplă amintire.
Și tot încerc să te reneg și să te dau uitării,
Însă sunt slabă și mă pierd ca scoica-n valul mării.
Realizez că am rămas captivă în trecut,
Credeam că te-am uitat complet, dar... nici n-am început.