28 decembrie 2011 Elegie-n anotimpul alb…

Ca fulgii albi ce cad mi-e gândul de stingher –
Şi ramuri verzi de brad mă poartă în văzduh.
Azi iar mi-e dor de tine, dor de duh…

Iar focul arde-n şemineu fără-ncetare
Şi mie mi-e tot greu. Nu pot a te uita…
E gol mereu în mintea şi-n inima mea.

E rece-acest Decembre - şi-i frig la mine-n suflet,
Iar noaptea poartă umbre ce astăzi se închină -
Doar trupul meu cel palid în veacuri mai suspină.