Dramă de idei.

N-ai habar...

2012-01-25T00:32:00.001+02:00

N-ai habar ce se întâmplă,
Ce se spune, ce se scrie,
Tu doar porţi pe a ta tâmplă
Urme-adânci de nebunie.

N-ai habar că mor de tine,
Că mi-e dor, că îmi lipseşti.
Ai uitat complet de mine,
Ai uitat să mai iubeşti...

N-ai habar că scriu în noapte
Versuri triste, versuri gri -
Un morman de vise moarte,
Abandonuri timpurii.

Decadență

2012-01-17T15:31:00.001+02:00

Natura zace-n amorțire
Și-n toiul iernii fulgi dansează,
Iar trista noastră reverie
În mii de părți se dezmembrează.

Și iarăsi se pornesc furtuni
De sentimente în regres,
Azi nu mai credem în minuni
Și decedăm în sens invers.

Elegie-n anotimpul alb…

2011-12-28T16:12:00.001+02:00

Ca fulgii albi ce cad mi-e gândul de stingher –
Şi ramuri verzi de brad mă poartă în văzduh.
Azi iar mi-e dor de tine, dor de duh…

Iar focul arde-n şemineu fără-ncetare
Şi mie mi-e tot greu. Nu pot a te uita…
E gol mereu în mintea şi-n inima mea.

E rece-acest Decembre - şi-i frig la mine-n suflet,
Iar noaptea poartă umbre ce astăzi se închină -
Doar trupul meu cel palid în veacuri mai suspină.

În pustiul iernii...

2011-11-30T18:15:00.001+02:00

Sunt mici şi deşi fulgii ce cad...
Azi ninge-n orizontul gri,
Un bec din felinarul fad -
Lumină-n ochii cenuşii.

Un corb sihastru-şi plânge dorul
Pe gardurile-nzăpezite,
Un trist poet huleşte-amorul
Privind prin geamuri aburite.

Ninsoarea îi unea mereu -
Stăteau îmbrăţişaţi privind
Cum arde focu-n şemineu
Şi iarăşi adormeau zâmbind.

Însă acum a rămas singur,
Zăpada este prea ostilă.
Nimic nu e de bun augur
Căci totul este demn de milă.

Poem în aşteptare...

2011-10-20T20:44:00.001+03:00

Doar flacăra de lumânare
Se mai zăreşte-n bezna nopţii,
O urmă de îngândurare
Se-aşterne peste fila cărţii.

Stiloul îşi aşteaptă soarta
Şi-ar scrie fără de cusur,
Însă cerneala este gata
Iar liniştea nu pot s-o-ndur.

Atâtea versuri fără noimă,
Fără pereche, fără glas,
Atâta suferinţă-n taină...
Te chem – şoptind – la orice pas.

În fiecare stih te-aş scrie,
Te-aş recita la infinit;
Iubirea mea-i o poezie
Ce n-are titlu...sau sfârşit...

Noapte de septembrie

2011-10-05T01:30:00.000+03:00

Un vânt tomnatic mai adie
Acum, târziu, în noaptea rece,
C-un iz domol de păpădie
Un val de frunze mă petrece.

Doar luna palidă veghează
În noaptea vastă şi senină -
Am ochii goi. Mă-ncoronează
Doar bolta cea de stele plină.

Abandon în anotimp...

2011-09-06T08:51:00.000+03:00

E toamnă-n anotimp şi-i anotimp în mine,
Îmi bate ploaia-n geam şi lacrimile-n faţă.
Acesta-i anotimpul ce m-a privat de tine
Cu ochii-n lacrimi te acuz c-ai sufletul de gheaţă.

Potecile toate-s pustii de când tu ai plecat
Şi frunzele ce cad din pomi în lacrimi se transformă.
Atât de mult noi ne-am iubit, dar m-ai abandonat
Nu mai am lacrimi, iar de suflet...n-a mai rămas nici urmă.

Când totul e irevocabil...

2011-08-15T13:36:00.000+03:00

Aceasta este drama vieţii
de care oricât te-ai ferit
ţi-a luat speranţa dimineţii
şi tot ce-i bun a luat sfârşit.

Visai mereu la zile bune,
chiar şi iubirea-ţi surâdea;
şi asteptai ziua de mâine
cu zâmbet lin, sorbind cafea.

Trăgeai perdelele de soare
şi raze dulci păseau alene,
în camera cea primitoare -
timid ţi-alunecau pe gene.

Citeai romane de iubire
şi te visai protagonistă;
neexistând vreo zi în care
să ai motive să fii tristă.

Dar iată că toate s-au dus :
şi optimismul, şi iubirea...
vremea cea bună a apus
lăsându-ţi doar nefericirea.

Nu mai ai vise, aspiraţii,
ziua de mâine-i blestemată,
speranţa a murit. vibraţii
în valuri de tristeţi se-arată.

Cafeaua ţi-e acum amară,
murit-au razele de soare,
iar tu – copilă solitară -
eşti personajul care moare.

Speranţa aşteptării...

2011-07-27T20:54:00.003+03:00

Astăzi mi-e goală călimara,
Iar pana nu mai plânge rime;
În paşi de dor se lasă seară
Şi-n file te păstrez pe tine.

Silabele dansează-n rând,
Chitara cântă despre tine,
Iar eu mă uit pe geam – sperând
Că mâine vei fi lângă mine.

Un înger alb ne va purta
Pe infinite portative,
Iar cheia sol ne va-ngâna
Din nici noi nu ştim ce motive…

( Omamente! :* )

Suflet osândit

2011-06-23T21:18:00.001+03:00

Un sunet tragic de vioară
Alungă liniştea-n morminte
Şi umbrele ce fac să pară
Că morţii încă mai ţin minte
Pe unde răul se strecoară
Şi-ncet te soarbe de cuvinte.

Acolo zace,la răscruce,
Un suflet gol,neliniştit,
Ce-n hohot plânge - căci s-ar duce
În raiul sau cel infinit
Însă nu poate de-a s-a cruce -
Prea grea fiindc-a păcătuit.

Ne stingem…

2011-05-16T11:28:00.001+03:00

Degeaba plâng,degeaba taci
Ce-a fost frumos s-a terminat.
Cu tot ce spui doar rău îmi faci
Povestea noastră s-a-ncheiat.

Nu ştiu,nu pot a nu mai plânge
Căci amintirile mă dor,
Din urmă un regret m-ajunge
C-ai renunţat mult prea uşor.

Aveam atâtea vise-n noi
Şi zilnic le-mplineam,dar iată,
Deşi mereu visam în doi
De ieri nu mai visăm deodată.

Tu ai ales s-o iei pe drumul
Ce de mine te-a-nstrăinat,
Eu sunt copila,tu nebunul
Ce-al noastru vis a spulberat.

Degeaba plâng,degeaba taci
De azi nu mai există noi,
Cu tot ce spui doar rău îmi faci
Aş vrea să dăm timpul ‘napoi…

Noaptea alienării...

2011-04-18T22:27:00.004+03:00

Strada-i pustie,vântul lin,
Iar frunzele foșnesc usor.
N-am zeu la care să mă-nchin
Și rănile încă mă dor.

Sub cerul înnorat mă pierd,
Te caut cu privirea-n zare.
Aș vrea acum să îmi dezmierd
Auzul cu a ta chemare.

Dar nu se-aude niciun glas.
Zadarnic rătăcesc în noapte
Căci tu-ai plecat,eu am rămas -
Sunt surdul ce aude șoapte.

Geneza unui simţământ

2011-03-31T19:40:00.005+03:00

De lumea rea nici că-mi mai pasă
Atâta timp cât mi-eşti aproape,
Şi niciun dor nu mă apasă
Când ştiu c-o să te-ntorci la noapte.

Şi-ai să-mi promiţi marea cu sarea
Şi blând la piept ai să mă strângi,
Pe tâmplă-ţi voi simţi suflarea
Din urmă când ai să m-ajungi.

Îmbrăţişarea-ţi infinită
Mă va cuprinde ca-ntr-un vis
Şi-a mea dorinţă stăvilită
Va lua fiinţă-n paradis.

Regres îngeresc

2011-03-06T12:10:00.003+02:00

Afund, în cimitirul mut,
Se-ascund în ceaţă crucile;
Înger morbid cu chip de lut
Nu-ţi renega aripile !

Nu-ţi plânge drama sufletească
Şi nu lăsa lacrimi să-ţi curgă;
Aceasta-i viaţa pământească :
O condamnare făr' de rugă.

Nu-ţi vinde sufletul murdar,
Chiar de păcatul îl încheagă.
Eşti dumnezeul solitar
Pe care raiul îl reneagă.

O mie unu...

2011-01-18T15:59:00.008+02:00

Am adunat o mie de şoapte nerostite,
Şi-o mie de petale ce au căzut din cer.
O mie am de gânduri - timide,rătăcite,
O mie sunt şi fluturii ce ţes în zări mister.

Şi picurii de ploaie - o mie sunt şi ei
Şi fulgii de zăpadă ce se aştern pe gene;
O mie de cuvinte şi-o mie de idei,
O mie sunt şi stropii ce mi se scurg prin vene.

Şi pozele cu noi...o mie sunt la număr,
O mie sunt scrisorile trimise-n zori de zi,
O mie de săruturi şi-un tatuaj pe umăr
Şi alte înc-o mie de triste poezii.

O mie-au fost şi lacrimile mărunte ce mi-au curs,
Şi-o mie de regrete ne-au izvorât din suflet.
Promisiuni o mie făcut-am la apus
Privindu-ne în ochi şi afişând un zâmbet.

O mie de minute nu ne-ar fi fost de-ajuns
Nici ore,săptămâni,sau ani de-ar fi trecut.
O mie de emoţii în suflet ne-au pătruns,
Şi alte înc-o mie de vise am avut.

Dar tu ai fost doar unul...

Veghe

2010-12-31T12:58:00.001+02:00

Aş vrea să mă mai ningi o dată,
Să-ţi simt mireasma cea de plumb,
Să cad ca o copilă beată
În braţele-ţi fără străfund.

Şi să-mi şopteşti că eşti cu mine,
Că nu-mi vei da drumul vreodată,
Suav să-mi spui că va fi bine
Şi să-ţi adorm în braţe-ndată.

O ultimă cântare-aş vrea
Să văd că buzele-ţi mimează,
Şi c-un sărut de catifea
Adoarme-mi fiinţa ce visează.

Ultima suflare

2010-11-20T13:39:00.000+02:00

Suflarea lumii-ncet se stinge
Sub pătura de frunze moarte,
Iar spaima nopţii se prelinge
-afund,în minţi asfixiate.

Fobia timpului trecut
Se varsă-n ceasul spart din umbră,
Acorduri grave de-nceput
Suspină-ntr-o vioară sumbră.

Cadavre sunt şi cei ce umblă
Şi cei ce plâng tot leşuri sunt,
Căci moartea,azi,va sta la pândă
Luând pe toţi cu ea-n mormânt.

R.I.P. Adrian Păunescu

2010-11-05T14:17:00.003+02:00

Nici nu ştiu ce să spun...parcă nu-şi au rost cuvintele...Nu ştiu cum aş putea să exprim regretul pentru această pierdere...
Născut în 20 iulie 1943,în Copăceni,judeţul Bălţi, nemaipomenitul poet (publicist,textier şi om politic) Adrian Paunescu s-a stins azi,5 noiembrie 2010.
Debutând în 1960,Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani.În cadrul Cenaclului Flacăra,Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancţionări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generaţia în blugi” şi „muzică tânără” pentru a-şi desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist şi ai genurilor muzicale folk şi rock.
Sunt multe de spus...dar nu ştiu ce rost ar mai avea...

POETUL [Adrian Păunescu]

Aş sta, aşa cu faţa-n sus,
Lovit pieziş de vreme
Şi-ncet ca un izvor supus
Ţi-aş murmura poeme.

Şi patul de sub şira mea,
Podeaua care-l ţine,
Cu timpul s-ar dărăpăna
Şi-n casă-ar fi ruine

Şi peste molcomul prăpăd
Peste privirea-mi oarbă
Cu gura începând să vad
Eu, năpădit de iarbă,

Din somnul ca un trist magnet
Ce ştie doar să cheme,
Ţi-aş mai încredinţa încet
Mistere şi poeme.

Albitul firii mele os,
Schiloada chipăroasă,
Lovit de pietre dureros
Şi mărunţit de-o coasă.

Ar face gura şi-ar sopti
Despre ce e şi nu mi-i
În veacul de schizofrenii
Pân-la sfârsitul lumii

Şi dacă varul cel nestins,
Ce-i una cu folosul,
Cu cinic urlet dinadins
Mi-ar înghiţi şi osul,

Eu, tainic, blând şi tutelar,
Călcând tăceri postume,
Din toţi pereţii daţi cu var
M-aş reîntoarce-n lume,

Către o casă, unde-acum
Şi moartea mai aşteaptă,
Până să-nceapă tristul drum
De dincolo de şoaptă.

Să-ţi spun că încă nu-i târziu.
Ruina e departe,
Iar eu cu inima te ştiu
Pe viaţă şi pe moarte.

Aş sta aici, pe-acest prundiş
Pe care-mi este bine,
Ca vremii, pus hotar pieziş,
Să-mbătrânesc de tine.

Să-mi sugă oasele-n pământ
De parcă oase-aş plânge,
Să fiu doar calcar şi cuvânt
Şi-un ultim strop de sânge.

Odihneşte-te în pace,preaiubite bard!

Efemeri...

2010-10-16T15:49:00.001+03:00

Târziul gri al toamnei reci
Mă înfioară pe ascuns -
Himeric...
Frica m-a pătruns,
E-un timp din care nu mai pleci -

Funebric...

Bat clopotele la apus
Amorul s-a pierdut în vid -
Şi mor...
Căci sufletul mi-este livid
Şi-n mii de părţi s-a descompus;

Mi-e dor...

De suflul tău gonit din rai
Ce-mi îngâna iubiri amare -
Şi sinistre...
Pe străzile cu felinare
Adesea-n taină-mi recitai...

Doar versuri triste...

Nesomn...

2010-09-28T17:18:00.004+03:00

Aşează-te pe-al meu cavou
Şi-ngână-mi toamna-ntr-o silabă,
Iar când se-aştern frunzele-n grabă
Aşează-te pe-al meu cavou.

Veghează trupul meu anost
Şi-mi cântă doine la vioară.
Când lumea-ntreagă se-nfioară
Veghează trupul meu anost.

Declinul viselor...

2010-09-09T12:47:00.001+03:00

Romanţe triste mă petrec
Pe drumul viselor apuse
Şi-n gânduri fade mă înec,
În umbra vorbelor nespuse.

Nici lacrimile nu mai cântă
Vreo doină fără de refren,
Memoriile mă frământă,
Dar nu am voce să te chem.

Tu-ngâni furtiv chemarea vremii
Fără să mai priveşti spre ceas
Şi-ţi tace viaţa în decenii
Căci ai omis timpul rămas.

Acorduri melancolice...

2010-08-04T15:58:00.003+03:00

O filă goală mi-ai dansat
Pe lacrimile-mi vii şi-amare
Şi-n praf de stele te-am visat
Un zeu desculţ ce vrea să zboare.

Corzi de chitară ne-acordează,
Iar eu plutesc pe-aripi de vânt.
Acordurile se-nnorează
Şi tu cazi molcom la pământ.

Şi-un repertoriu prăfuit
Ce zace-n buzunarul tău
Îmi fredonează-n nesfârşit
Un cântec cu păreri de rău.

Univers mistuit

2010-06-26T11:47:00.001+03:00

Paradis prăbuşit în neant,
Glasul vieţii trecut în nefiinţă,
Ochii goi,aţintiţi spre înalt,
Trup secat de puteri şi credinţă.

Demoni tac şi scrutează sfârşitul,
Se strecoară-ntr-o lume ce piere.
Gândul lor,străbătând infinitul,
Te străpunge şi inima-ţi cere.

Adio...

2010-06-08T22:44:00.014+03:00

Timid mi-ai întâlnit privirea,
Nisipul vise ne-mpletea...
În cort ne-am împlinit iubirea
Când luna palidă veghea.

Dar te-ai pierdut pe drumul veşnic
Ce te-aducea mereu la noi,
Iar eu te-am aşteptat zadarnic
Privind spre plajă cu-ochii goi...

Curg lacrimi pe obrazu-mi pal,
Tu n-ai decât păreri de rău...
Pierdut mi-e sufletul pe mal,
Iar plaja-i preschimbată-n hău.

Nisipul nu ne mai doreşte,
Iar luna a apus în mare.
Durerea mi se înteţeşte
"Adio"-i scris pe ţărm - uitare.

Deznodământ...

2010-06-01T12:36:00.002+03:00

Un soare palid,trist,anost,
Se-ascunde după norii grei,
Un vânt tomnatec,fără rost,
Se-ncurcă-n tragice idei.

Natura parcă plânge lumea,
Nici curcubeul nu mai poate.
E prea târziu,i-a trecut vremea...
Căci pe pământ e veşnic noapte.

E-o noapte grea şi sufocantă
Ce-aduce-a comă,agonie...
Iar omenirea ignorantă
Se stinge pentru veşnicie.

Foşnetul vremii...

2010-05-12T17:01:00.001+03:00

Mi-e drumul gri,vederea-n ceaţă,
Angoasa pune stăpânire
Pe al meu suflet - în privire
Al morţii suflu îmi îngheaţă.

Memoria mi-e alterată,
Iar vântul parcă fredonează
Vagi amintiri - sfârşit de frază
Schiţat de-o voce tremurată.

Veac funest

2010-04-28T20:39:00.001+03:00

Târziu în noapte,vânt puternic,
Se-aude-a morţii simfonie
Şi-un glas pierdut,un gând himeric,
Îmi toarnă-n sânge nebunie.

Iar timpul greu şi plumburiu
Din vene-mi smulge o frântură,
Tumultul morţii-n ceas târziu
Mă cheamă l-a mea sepultură.

Copila

2010-04-22T19:45:00.002+03:00

Copilă tristă,ochii plânşi,
Imagini oarbe din trecut
Dureri apuse-n pumnii strânşi
Şi rănile ce te-au durut.

Copilă oarbă,suflet stins
În întunericul lăuntric,
Tu visul mut ţi l-ai aprins
În schimbul morţii celui ludic.

Copilă pală,ochii goi
Reflectă veşnica-ţi candoare,
Din vremea când eraţi voi doi
Şi restul lumii - nepăsare.

Epilogul amintirilor...

2010-04-16T15:56:00.000+03:00

Un gând stingher şi-o poză veche
Mi-aduc aminte de trecut;
Un suflet fără de pereche
Şi-un cuget fără de-nceput...

A fost o piesă prost jucată
Printre-amintirile fumate,
În haosul de altădată -
Doi spectatori pierduţi în noapte...

Un anotimp sinucigaş
Îmi dă târcoale şi mă-mbie;
În urma tragicilor paşi
O şoapt-amară - agonie...

Decor

2010-04-07T22:43:00.000+03:00

Decor tomnatec,prăfuit,
Mă-nvăluie-n tăceri banale
Şi-un val de ceaţă,amorţit
Îmi cântă doine selenare.

Decor apus în văi de patimi
Se-aşterne peste pleoapa-mi fadă,
Iar masca croită din lacrimi -
Deşi e mută - stă să cadă.

Decor nostalgic şi pătat
Cu amintiri dulci-amărui,
Mă cerne-n veac abandonat
Căci am rămas a nimănui.

Sensuri grave...

2010-03-23T18:47:00.002+02:00

O lume spartă,vorbe goale şi drumuri ce duc în afund,
Un roi de fluturi morţi şi corbi prea singuri care se ascund...
Un veac nostalgic,prăfuit,enigme ce îşi pierd splendoarea
Toate se-aprind,toate se sting,pierzându-şi rostul şi candoarea.

Înaltul cerului se luptă cu reci furtuni şi uragane,
Strigarea lumii ne frământă şi ura ne zbiară-n timpane.
Natura-i moartă,iar abisul se-mparte-n două părţi defecte,
E-n comă veacul - şi-omenirea se pierde-n ebenine-aspecte.

Amintiri elegiace...

2010-03-19T15:03:00.003+02:00

Cuvinte goale,aruncate,
idei bătute cap în cap,
Prea multe gânduri sacadate
din iad mă-mpiedică să scap.

Culori ce şi-au pierdut culoarea
şi cântece fără sonor
Îşi ţes membrana în uitarea
acelor lacrimi care dor.

Vechi elegii cârpesc pereţii
care odată ne priveau...
Pe noi - amanţi fără restricţii -
în miez de noapte ne-ngânau.

Fantasme lăuntrice

2010-03-09T18:31:00.000+02:00

În stări de veghe mă avânt
Când somnul îmi fuge departe;
Inaptă să scot vreun cuvânt
Mă-nvăluie un strat de moarte.

Fantasme îmi şoptesc suav
Un cânt melodic de durere,
Dar totul pare mult mai grav
Şi mă afund în grea tacere.

Un tremur gri mă-mbrăţişează,
Parcă dorind să mă sufoce,
Iar vântul gol se furişează
Blestemul vrând să îl evoce.

Luptându-mă cu umbre moarte
Mă pierd în ceaţa timpurie
Şi mă înec în râu de şoapte,
Căzând în cruntă agonie.

Leapşă...

2010-03-06T13:31:00.010+02:00

...primită de la Stef... (notă:leapşa constă în a-ţi alege un artist/o trupă şi de a răspunde la întrebări cu nume de piese care aparţin trupei respective.cei care vreţi,puteti lua leapşa.)

Pick your artist

Viţa De Vie

Are you male or female?

Ce contează?

Describe yourself.

Varză

How do you feel?

Fraier ca tine

Describe where you currently live...

Pierdut

If you could go anywhere,where would you go?

Ceaţă

Your favorite form of transportation

Zboară

Your best friend?

Nimeni

You and your best friend are...? (nu am aşa ceva,deci mă voi referi la mine)

Un om cu o chitară

What`s the weather like?

Praf de stele

Favorite time of day?

Visare

If your life was a TV show what would it be called?

Sunetul mai tare

What is life to you?

Propaganda

Your relationship (nu.)

Alungă tăcerea

Your fear

-

What is the best advice you have to give?

Pleacă

Thought for the day

Gânduri

My motto

Propriul meu Dumnezeu

Alean...

2010-02-27T19:31:00.001+02:00

Sunt voci ce mă călăuzesc
Când nebunia mă ajunge,
Sunt ochi în care m-oglindesc
Când sufletul de dor îmi plânge.

Sunt glasuri pe care le-ngân
Şi totul pare-o simfonie.
Sunt îngeri trişti,fără stăpân,
În stări de claustrofobie.

Sunt cântece fără-nţeles
Pe care doar zeii le ştiu,
Sunt lacrimi care n-au de-ales
Decât să curgă-n loc pustiu.

Sunt nopţi în care te aştept,
Iar luna tristă se-nfioară.
Sunt zile pline de regret
În care dorul mă omoară.

Reproş...

2010-02-20T12:05:00.003+02:00

Cuvinte simple,fără rost
Îţi scriu acum,iubitul meu...
Ştim bine amândoi ce-a fost -
Secrete am avut mereu.

Amant frivol şi indolent
Cu iz obscen de guri candide,
M-atragi în jocu-ţi insistent
Plin de nimfete insipide.

Cum poti să uiţi de mine-n zori
Când fost-am doi ibovnici muţi?
Tu seara-n pat mi te strecori -
De ce vrei doar să mă-mprumuţi?

Sihastru.

2010-02-12T21:49:00.000+02:00

Păcate multe-am săvârşit...
Dureri acerbe,lacrimi oarbe;
Infernul vlaga-ncet mi-o soarbe -
E trist sfârşit !

Un bard stingher ce scrie moarte,
Pe suflet tatuându-mi vina,
Cu ochii-nchişi cătând lumina -
În miez de noapte !

Vagi şoapte mă ademenesc
Într-o banală sepultură,
Izvor nestăvilit de ură -
Joc nebunesc !

Durere sempiternă.

2010-02-07T14:27:00.000+02:00

Prea multe lacrimi s-au prelins,
Tăceri subite ne îngână,
Veninul flăcări a aprins
Şi ura mi-e acum stăpână.

Prea multe petice-am cusut
Pe rănile de mult deschise,
Te-am vrut al meu,dar n-am avut
Nimic - decât un pumn de vise.

Prea multe scuze adresate
Şi prea puţine vorbe dulci.
Laconic - veacul ne desparte
Morminte suntem...fără cruci.

Duet de invenţii

2010-01-24T19:49:00.005+02:00

Deci...dragul de Mifo a avut geniala idee de a modifica o poezie de-a sifiliticului şi mult îndrăgitului Eminescu.A făcut-o până la un moment dat şi s-a împotmolit.Că deh...toate geniile au uneori momente de cumpănă.Şi a spus că va face continuarea altă dată,când va avea idei.Doar că neastâmpărata de mine,încântată de ideea de-a modifica poezia eminesciană,am facut eu continuarea.Eu zic că facem o echipă pe cinste(da...sunt plină de modestie) :)) Şi-au rezultat următoarele:

Ce te legeni, varianta de pahar

Ce te legeni barule?
Fără sticle,fără alcool?
Făr' rezerve la subsol?
De ce nu m-as legăna,
Dacă trece vremea mea,
Ziua scade noaptea creste
Si betivii se rareste,
Bate vantu prin locale..
Toti betivii mi-i alunga
Și de ce sa nu ma plec?
Dacă toti betivii trec? (se duc in cluburi că de...)

(până aici a fost creatia lui Mifo.de-aici încolo am continuat-o eu.)

Peste mese,peste bar
Sticle si pahare sar
Ducand litri de alcool
Catre toti cei care vor.
Se golesc pe rand,pe rand
Clientii-s rupti si,sughitand,
Se indreapta catre bar
Sa mai ceara un pahar.
Golesc buzunarele
Si apoi paharele
Da' nu-i stres,alcool sa fie
Si atunci e bucurie.

Expoziţie.

2010-01-23T14:48:00.001+02:00

Îmi dai,te rog,plămânii tăi?
Aş vrea să îi atârn în cui.
Dar taci!nu spune nimănui
Căci toţi vor vrea să te încui
În camera cu vânătăi.

Aş vrea să-mi dai rinichiul stâng
Dacă - normal - nu cer prea mult.
Azi vreau să stau şi să ascult
Cum se scufundă în tumult
Şi-apoi c-un ac să îl străpung.

Ficatul la ce-ţi foloseşte?
Oricum,de multă vreme tace.
Ştii că durerea nu-i dă pace
Şi-n agonie de ieri zace.
Eu cred că te secătuieşte.

Colecţia nu mi-e completă
Dacă nu-mi dai şi inima.
Tu nu ai nevoie de ea
Şi ştii că nici nu te mai vrea.
Aşa că dă-mi-o,azi fac chetă.

Pereţii camerei sunt plini
Cu-organele tale interne.
Nu-ţi pară rău - răul se-aşterne
Şi sângele din corp ţi-l cerne.
Tu stinge-te...cu ochii lini.

Fuckin' 17.

2010-01-16T10:49:00.007+02:00

De multe ori cand am avut vreo problema,cand m-a framantat ceva sau pur si simplu simteam nevoia sa ma descarc,voiam sa scriu aici.Dar nu am facut-o.M-am abtinut.Am spus ca-mi voi pastra blog-ul strict pentru poezii.Dupa cum unii dintre voi stiti,am mai avut la inceput niste povesti pe-aici,dar le-am sters si-am lasat doar poeziile.
Ceea ce m-a determinat sa renunt acum la acea "chestie" pe care-o aveam,de a posta doar poezii,a fost,poate,gestul lui Di ,care m-a surprins.Nu imi dau seama de unde a stiut,cum a aflat[ca nu tin minte sa-i fi spus],dar a stiut ca azi e ziua mea.Mi-a lasat comment cu urare si mi-a spus ca ma asteapta ceva pe blogul ei.Cand am intrat,am fost surprinsa din nou.Placut surprinsa.Avea o postare,adresata special pentru mine.Ceea ce chiar nu ma asteptam.Iti multumesc Di >:D< Apreciez foarte mult.

16.01.1993.M-a adus mama pe lume.Nu mi-am dorit niciodata viata.Si nici nu cred ca mi-o voi dori vreodata.Dar nu imi pun in aplicare gandurile sinucigase,pentru ca mi se pare un gest prea stupid.Nu am ce face,decat sa ma resemnez si sa astept.Sa se termine.Dar pana atunci,trebuie sa-mi vad de viata care mi-a fost data.Dupa cum probabil v-ati dat seama,nu-s o fire prea optimista.Dar asta pentru ca am trecut prin destule[da.stiu.cu totii avem probleme.dar gravitatea lor nu e aceeasi la toti].Intotdeauna am fost o ghinionista incredibila.Nu stiu cum m-am putut naste cu atata ghinion pe capul meu.Dar asta este.De incapatanata,nu mai vorbesc.Nu ma intrece nimeni la asta!!!Rautate...am si de aia destula-n mine.De cate ori nu mi-a zis mama ca sunt cea mai rea fiinta din lume,ca nu crede ca mai exista alta ca mine,etc etc.Mda...are ea felul ei de-a ma face sa ma simt "bine" 8-| Dar oricat de rea as fi,stiu ca exista mult mai rai ca mine.Asa ca ignor unele lucruri.

Mai am un an pana la majorat.De fiecare data cand ma gandesc la lucrul asta,ma trec niste fiori.Sunt incantata,dar si foarte speriata.Mi se pare o trecere mult prea brusca de la o "viata" la alta.Sunt incantata pentru ca eu la 18 ani fac scoala de sofer,la 18 ani termin liceul,la 18 ma duc la facultate,deci pot spune ca atunci va incepe viata mea.Abia atunci voi simti ca traiesc.Astept libertatea[ca orice om,probabil].Dar sunt speriata pentru ca atunci voi fi considerata majora,voi avea obligatii mai mari si alea alea.Nu vreau sa devin adult.As vrea sa raman copil pentru totdeauna.Nu imi plac adultii,pentru simplul fapt ca ei au impresia ca daca sunt adulti,au intotdeauna dreptate.nu cumva sa recunoasca faptul ca mai avem si noi dreptate uneori.Tot timpul trebuie sa se faca asa cum spun ei,sa li se dea dreptate si sa ascultam de ei.Bullshit.Anyway...sa zicem c-as vrea sa ajung pana la 18 ani.Ca sa fiu majora si sa pot face unele lucruri pe care acuma nu le pot[sau cel putin nu am voie sa le fac].Dar as vrea sa ma opresc acolo.Atat.La 18 ani.Pentru ca la 18 ani inca voi fi copil.Dar si majora,in acelasi timp.In fine...sunt prea multe...

Nu intrebati ce voi face azi.Nu sunt foarte incantata.Anii trecuti eram atat de fericita de ziua mea...aveam o sclipire incredibila in ochi...o "turma" de fluturi in stomac...eram atat de naiva si ma bucuram din orice.Numaram saptamanile,zilele,orele...pana avea sa fie ziua mea.Dar acum parca imi era groaza ca se apropie...pentru ca stiam ca nimic nu mai e la fel,ca nu mai are acelasi farmec,ca nu va mai fi nimic cum era.Si chiar nu mai e.Dar nu vreau sa vorbesc despre asta.

In fine...mersi inca odata Di. >:D< esti o scumpa.

[17 ani...infinit]

Metamorfoză.

2010-01-10T11:29:00.003+02:00

Tăceri absurde mi se-nchină
Când lumea toată se destramă,
Iar îngerii din cer suspină
În trista,ştearsă panoramă.

Şoapte timide se strecoară
În taina ceasului oprit,
Iar zeii pe pământ coboară
Şi-adoarme lumea-n asfinţit.

Leşin de veacuri mă îngână
Şi curcubeul fad se stinge,
Iar lacrimile ce se-adună
Se alterează-n bălţi de sânge.

Trădare.

2010-01-05T18:14:00.000+02:00

Pereţii-s sparţi de-atâta ură.
Podeaua scârţâie-n visare.
Ce paradox!tu nu ştii oare
Că becu-i orb,dar are gură?

Când uşa s-a deschis alene
Tu ai crezut că vântul doare.
Dar te-ai gândit de ce tresare
Odaia când îi curgi pe gene?

În tot dezastrul eram noi,
Învăluiţi de-un calm mister;
Credeam că totu-i efemer...
Cum poţi să ne-arunci la gunoi?

Fereastra ne-a trădat mereu,
Dar ne-am iubit fără-ncetare.
Iubite,să-ţi pun o-ntrebare:
De ce mă-nşeli cu dumnezeu?

Pieire.

2010-01-03T14:29:00.000+02:00

E fum în jur şi-i gol eter
Sunt singură-ntr-un cadru surd
Şi-un tremur lent,plin de mister
M-afundă într-un hău absurd.

Şi stau pitită-n colţul mut,
Gândind la tine - şi tresar
Când tot ce văd şi ce ascult
Se pierde într-un ton bizar.

Odaia-ngână molcom plânsul
Ce mi se scurge din privire.
Sunt bard sinistru în apusul
Ce s-a născut în nemurire.

Şi reci fiori de nebunie
Mă-mbată când în vag decor
Se pierde-a lumii sărăcie
Şi eu mă sting pe veci - actor.

Odaia agoniei.

2009-12-25T17:49:00.003+02:00

Fiinţă stingheră - gând morbid -
În gri odaie-adăpostită,
-n a cărei colţ stau ghemuită
Cu ochii-n lacrimi,părăsită,
Privesc în vid.

Un tremur molcom mă pătrunde,
Iar umerii-mi sunt goi - tresar.
Subit fior mâna-mi cuprinde,
O şoaptă rece mă surprinde -
Un gest bizar.

Şi-un cânt celest îngână vântul,
Când Do major vibreaz-armonic,
Iar jindul straşnic şi cuvântul
Se-mbină şi-mi inundă gândul -
Fapt ironic.

E frig şi-i pâclă-n încăpere
Şi-un vag frison îmi seacă trupul,
Iar astfel uit şi de durere
Şi-ncet mă sting într-o tăcere
Pierzându-mi suflul.

Abandon.

2009-12-22T20:14:00.003+02:00

Pustiu e-n mine şi e ger
Căci ai plecat cu nepăsare
Şi m-ai lăsat - tăcut mister,
Plângând cu lacrimi reci,amare.

Şi-i frig în lume,şi e vânt
Căci soarele-i la tine-n geantă.
Si m-ai lăsat aici visând
La tot ce am trăit odată.

Regretele-nghiţite-au fost
De negura cea nemiloasă,
Iar lacrimile-mi s-au pierdut
În ceaţa gri şi mult prea groasă.

Am să te-aştept,iubit bolnav
De-atâta egoism trupesc
Şi-am să-ţi sculptez pe un obraz
Cu sânge cald un...te iubesc.

Operaţie pe cord.

2009-12-19T21:55:00.005+02:00

65 decembrie 2066

Cu ochii-n lacrimi,faţa blândă,
Dar obligată să ascundă
Doar suferinţă,gând ucis,
Cu fermitate am decis:

...îmi voi interna sufletul într-o clinică,la secţia suflete rănite...

Şi iată-mi sufletul pe targă,
Confuz,rănit de-o viaţă-ntreagă,
Un muribund în agonie
Şi condamnat pe veşnicie.

...mă uit la el,cerându-mi scuze din priviri pentru tot ce-a îndurat din cauza mea...

Se anunţa o noapte grea,
În care ziua se-ascundea...
Iar eu priveam pe geam,tăcută,
La inima-mi bucăţi făcută...

65 decembrie 2066 , 6:66 A.M.

Am mintea plină de regrete,
Iar el,privirea pe perete...
Căci i-au dat droguri şi venin
Şi-o doză mare de suspin...

...aveam un suflet intoxicat cu medicamente,dar asta nici nu se compara cu dozele de suferinţă primite...de la mine...

Şi l-au sedat cu anilină
Să-i fie-amărăciunea lină...
Dar n-a fost chip de vindecare,
Ci de durere mult mai mare.

...iar acum mă aflam pe aceeaşi bancă a spitalului,aşteptând să văd cum decurge operaţia...

În intervenţia medicală -
O secţiune transversală.
Iar în perfuzii-amfetamină
Şi-n gând - speranţa să-şi revină.

..."N-am să mi-o iert niciodată dacă nu-şi va reveni." mă gândeam..."E doar vina mea.Cine m-a pus să mă îndrăgostesc?"

Dar gândul mi-a fost întrerupt
De doctorul ce-a aparut,
Să-mi spună ce s-a intâmplat -
N-am mai putut,şi am cedat...

..."Îmi păre rău",aud printre sughiţuri."Nu se mai poate face nimic..."

Toţi nervii mi-au cedat pe rând,
Iar venele s-au spart,curgând...
Şi cordul ce-a-ncetat a bate
Mă-nvălui-n miros de moarte...

...te-aş fi chemat şi pe tine la înmormântarea sufletului meu,dar nu cred ca ar fi avut vreun rost.oricum...n-ai fi venit.în orice caz,eu am hotărât să nu-l părăsesc.era doar vina mea.din cauza încăpăţânării mele a avut parte de atâta suferinţă.şi totuşi,el nu m-a condamnat niciodată.îi eram datoare.aşa că am rămas acolo,lângă mormântul lui,şi-am adormit,îngheţată de frig.în scurt timp,aveam să fiu din nou alături de el...

Azi vreau să plâng...

2009-12-14T21:01:00.008+02:00

Azi vreau să plâng,căci doru-mi curge
Pe tâmple-n jos,până la moarte,
Durerea-n vene mi se scurge,
Iar mintea mi-e pierdută-n noapte.

Azi vreau să plâng,şi am să plâng
Că-n mine e lăcaşu-n care
Sinucigaşii se ascund
Când nu mai au nicio scăpare.

Azi vreau să plâng,căci am în trup
Nenumărate boli mortale
Ce-au agravat şi-ncet îmi rup
Celulele fundamentale.

Azi vreau să plâng,să cad în versuri
Şi să renasc în nebunie,
Iar când voi pierde paşii-n mersuri
Voi plânge iar - în poezie.

Azi vreau să plâng,dar am secat
De lacrimi şi de ce-am avut.
Azi tu vei plânge,c-am plecat -
Am fost a ta,dar m-ai pierdut.

Erori de calcul

2009-12-04T14:08:00.004+02:00

...
Dacă te-ai fi uitat la noi,ai fi văzut cu ochiul liber că intersecţia noastră dădea mulţimea vidă.Făceam parte din 2 mulţimi diferite:eu mă aflam în mulţimea numerelor complexe,pe când tu erai un simplu element din mulţimea numerelor iraţionale.Aş fi putut fi orice altceva,dar am ales să fiu un element complex...
Ştii,eu eram doar o funcţie rătăcită...o funcţie concavă şi nemărginită ce se-ntindea la infinit.Pe când tu...tu erai impar,erai bijectiv,erai convex şi aveai proprietăţile funcţiei polinomiale.
Până când...

Totul începe într-o zi
Când din ideea ta absurdă
De-a calcula fără să ştii
Mi-ai descifrat dorinţa-mi surdă.

Erorile au fost destule
Când funcţia de gradul doi
Şi plină de cifre sătule
Ai introdus-o între noi.

Iar logaritmul natural
Ce-ai vrut ca să mi-l faci cadou
L-ai rezolvat în aşa hal
De-au apărut erori din nou.

Şi-apoi revanş-ai căutat,
Dar ai greşit şi adunarea,
Iar cifrele s-au răzbunat
Şi ţi-au sancţionat eroarea.

Şi-a mai rămas doar radicalul
Sub care ne aflam de-o viaţă,
Dar l-a luat şi pe-ăla valul
Ce ne-a băgat pe noi în ceaţă.

Iar când mulţimea de soluţii
Ai reunit-o cu neantul
Ţi-ai amintit că surdo-muţii
Ne calculează radiantul.

De-ar ştii tangenta cât am plâns
Când eu voiam o reunire,
Dar tu-ai închis ochii şi-ai zis
Că-n interval e despărţire.

...vezi tu...eu te-am iubit...şi te iubesc...doar că tu ai hotărât să-ţi muţi domeniul de existenţă pe axa Ox,în timp ce eu plâng şi te aştept,căci am rămas abandonată pe Oy,tinzând spre minus infinit...

P.S. : iubitule,nu eşti prea bun la matematică...
P.P.S. : verifică-ţi calculele,te rog,căci m-am săturat să sufăr...

Răposare sufletească...

2009-12-03T14:48:00.000+02:00

Din aripi frânte de nălucă,
În abandon de ceas cathartic
Se stringe-ncet şi enigmatic
Un suflet orb de-o grea poruncă.

Şi-i frig,şi-i mucegai în suflet,
Iar ceaţa gri ce-l înconjoară
Parcă-i şopteşte cum să moară
Şi-l sfătuieşte-n gând şi-n cuget.

Din căptuşeala ce-l astupă
Nu-i chip să fie vreo scăpare
Doar pânza de păianjen care
S-a tot depus în el...şi după...

Iar stratul gros de praf e semn
Că n-a fost vizitat de mult,
Nici străbătut de vreun tumult
Ori răscolit de vreun indemn.

Şi-atunci se stinge-n nemurire
Candidul suflet - prea devreme -
Căci n-a fost cine să-l mai cheme
La cea din urmă-ngăduire.

Simulacru.

2009-11-29T19:48:00.005+02:00

Un zeu al veacurilor frânte,
un anticrist speculativ,
o vale-a morţii,fără punte,
un fapt creat fără motiv.

asta eşti tu.un zân ploii.un laitmotiv plin de cusur.

Şi te-am visat în miez de noapte,
în gândul meu ai alergat.
dar te-am pierdut prin vânt de şoapte
şi secole te-am aşteptat.

dar tu călătoreşti în timp.te adânceşti în hăul vremii.

Crezând că te-am pierdut pe veci
m-am ghemuit în colţ de lume.
şi-am plâns cu multe lacrimi reci,
uitând de-al vieţii rost şi nume.

dar te-ai întors.şi-ai oprit timpul.şi lumea ai oprit-o-n loc.

Şi m-ai privit cu frenezie
cu ochii-ţi de-un negru cathartic
şi-apoi mi-ai spus cu empatie,
c-un zambet scurt şi enigmatic:

"ştii?...vocea ta de unicorn în perfuzii mă va intimida..."

Şi-atunci s-a desprins universul
şi a-ncetat în a mai curge,
iar tu mi-ai scris gândul şi mersul,
m-ai îngânat până la sânge.

dar s-a pierdut esenţa lumii.regretul a fost eludat.

Revanşa...

2009-11-25T16:36:00.001+02:00

Privind şi judecând la rece
Şi răscolindu-te-n priviri
Un laş fior pe tâmplă-mi trece
Plutind domol prin amintiri.

Îns-am văzut ticăloşia
Şi depravarea-n nebunie,
Ţi-am detectat schizofrenia -
Pierdutul în narcomanie.

Dar am să-ţi torn în vene opiu
Şi-am să te las în mine mut,
Am să te zămislesc în indiu
Şi-apoi te voi transpune-n lut.

Nu vei mai fii un simulacru,
Ci sclav vei fii,iar viaţa toată
O vei trăi cu gustul acru
Al vremurilor de-altădată.

Domnia întunericului

2009-11-22T13:37:00.000+02:00

Într-un abis ne-nchipuit,pe-o margină de univers,
Pe-aleea ce duce-n adâncuri şi unde totul curge-n vers
Stau singur,căutându-mi calea şi veacurile ce-am pierdut,
Privind cu lacrimi cicatricea unui ego necunoscut.

Stingher şi prăfuit de vreme şi de nisipul din clepsidră
Păşesc agale pe cărarea ce trist se pierde - insipidă -
În hăul infinit şi tragic al timpului de mult apus
Şi unde glasul suferinţei şi-al chinului de mult s-a dus.

Iar sufletu-mi încoronat de-o viaţă stinsă,ponosită,
Se pierde-n labirint uitat,într-o capelă părăsită...
Şi-un dumnezeu cu chip cioplit îşi scoate ochii la iveală -
Un simulacru solitar ce-mi dă porunci la nimereală.

Eternu-mi suflu îngheţat se risipeşte-n zarea moartă
Şi mâinile îmi amorţesc,tot corpu-având aceeaşi soartă.
Şi sângele îmi fierbe-n vene şi astăzi toţi morţii sunt vii,
Căci iadurile s-au deschis şi sunt mormintele pustii.

Iar spirite neliniştite au fost gonite-n întuneric
Căci soarele-a apus pe veci,înspăimântat şi cadaveric.
Doar sufletu-mi abandonat,uitat de vraci în libertate
Va rătăci printre suspine şi va domni-n eternitate.

Dorinţele unui poet...

2009-11-07T20:00:00.003+02:00

Aş vrea să scriu despre durere,
Despre tristeţe,despre chin.
Să scriu când glasul mi-e-n cădere,
Când sunt pierdută,când mă-nchin.

Aş vrea să scriu când vântul bate,
Când frunzele-n apus mă-ndeamnă
Să scriu de viaţă şi de moarte,
Să scriu de cei ce mă condamnă.

Aş vrea să scriu când e-ntuneric
Cum soarele s-a sinucis.
Să scriu pe stele-n ceas feeric,
Aş vrea să scriu cum n-am mai scris.

Aş vrea să scriu în nesfârşire
La capăt frânt de univers,
Aş vrea să scriu de nemurire,
De lumea-ntreagă într-un vers.

Aş vrea să-l scriu pe Dumnezeu
Într-o catrenă fără rimă.
Să scriu că Lucifer e zeu
Si-n întuneric,şi-n lumină.

Aş vrea să scriu cum flăcări curg
În venele unui schilod,
Aş vrea să scriu cum în amurg
Un măr sălbatic face rod.

Aş vrea să scriu pe stânci de gheaţă
Un testament fără cuprins,
Să scriu cu sânge-n nori de ceaţă
Că sufletu-mi de viaţă-i stins.

Aş vrea să scriu cum singuratic
Un înger claustrat se pierde
Şi cum renaşte enigmatic
Şi viitorul îl prevede.

Aş vrea să scriu când iadul tace,
Cum focul arde în oceane.
Să-i scriu ondinei care zace
Şi-ascultă-şi moartea pe timpane...

Aş vrea să scriu,aş vrea să scriu
O poezie nesfârşită...
Să fiu poetul din sicriu
Ce poezia şi-o recită.

Genune.

2009-11-05T19:24:00.000+02:00

E ceas târziu,oră pustie
Şi-i abandon în veac lumesc,
Mi lacrima pe-obraz ... târzie,
Iar demonii m-ademenesc.

Şi camera îmi pare goală
Doar umbrele se plimbă,mate,
Dar nu-i motiv,ci este boală -
Morman de vise decedate.

Schiloadă fiinţă-n greu abis;
Fiorii reci ai nebuniei
Mă-mping în circuit închis,
M-aruncă-n calea veşniciei.

Şi-am să renasc în depărtarea
Ce s-a ascuns în neguri pale
Şi-am să-ţi desfigurez chemarea
C-un gând din cele mai fatale.

Condamnare...

2009-11-02T18:15:00.006+02:00

Noaptea-i târzie - vânt nostalgic
Şi luna parcă se ascunde,
Iar stelele-şi spun rolul tragic
Şi condamnarea le pătrunde.

Încet îşi plânge-n palme greul
Oraşul tot - căci e pustiu.
În frunze moarte-şi pierde eul...
Şi-i condamnat în timp târziu.

Natura-n comă e-adâncită
Şi nu-i mod de resuscitare;
De fiinţa toată-i părăsită
Şi e sfârşit,e condamnare.

Aşteptare...

2009-10-31T13:18:00.002+02:00

Un spirit sunt,un înger veşnic,
Din flăcări negre evadat -
De sub tutela unui sfetnic,
Un biet slavon întunecat.

Şi-alerg în nebunia-mi cruntă
Pe drum de fier ce duce-n vid,
Stingher ecoul mă frământă,
Şi c-ochii goi te chem candid.

Dar n-ai venit,şi gol e-altarul,
Iar eu suspin cu nostalgie,
În tot cuprinsu-i doar amarul
Iar eu te-aştept de-o veşnicie.

...azi e un an de cand sufletul meu e-n doliu...

...din cauza ta...

Veşnic somn...

2009-10-28T17:09:00.002+02:00

într-un decor apus de veacuri,
în somnu-mi greu de nemurire
mă seacă moartea în privire
şi mă afundă printre graiuri.

şi-i sadic jocul de cuvinte
ce m-adânceşte în motiv.
un dor malefic,posesiv,
m-acuză grav şi iar mă minte.

dar veşnicia s-a pierdut
şi-acuma toate-s muritoare
demonic,pier în trista zare
şi raiu-n mine-i timp trecut.

şi somnul meu strivit de vreme
se scurge-n vene-n reluare,
iar suflul tragic ia amploare
şi mă cufundă în extreme.

Dumnezeul...

2009-10-25T16:38:00.001+02:00

Sunt Dumnezeul fără milă,
Judecătorul celor drepţi,
Conducător făr' de adepţi -
Fiinţă umilă !

Sunt iadul morţilor în viaţă,
Cavou mormântului de vise;
Sunt înger cu gânduri ucise -
Suflet de gheaţă !

Sunt voce mută-n greu ecou,
Funebru strigăt în surdină;
Sunt păcătosul fără vină -
Surd bibelou !

Sunt demonul făr' de traseu
Ce-aleargă-n noaptea ne-ntreruptă;
Sunt raiu-a cărei poartă-i ruptă -
Sunt Dumnezeu !

Atingerea morţii

2009-10-17T23:08:00.002+03:00

Pupile dilatate pândesc din întuneric
Şi mă-nfioară graiul şi iadul mi-e chemare
Căci sufletu-mi murit-a,dar n-a fost 'mormântare;
Suspine-n ceas de veghe,torturi ce curg feeric.

Ideile îmi sapă în gânduri claustrate
Şi-mi macină pe tâmple un joc dur de cuvinte,
Dar nu eram în ceruri,eram printre morminte
Şi crucile-s cusute - substanţe-n miez de noapte.

Sacrificiu...

2009-10-13T18:15:00.005+03:00

Sunt nebunul voluntar
Ce ţi-a oferit pe tavă
Trup şi suflet - insectar
Într-o tragică octavă.

Eu ţi-am venerat chemarea
Te-am slavit pe portative,
Dar tu - însăşi nepăsarea -
Mi-ai strivit gânduri fictive.

Te-am iubit cu fiinţa-mi slabă
Şi ţi-am adorat strigarea,
Dar tu-n nemiloasa-ţi grabă
Mi-ai murit necugetarea.

Şi-acum totul s-a pierdut.
Plin de ură,fără milă,
M-ai lăsat - doliu trecut
Şi-ai ucis fiinţa-mi umilă.

Dependenţă...

2009-10-06T15:58:00.006+03:00

De-ai ştii tu cât te'am aşteptat...
Nopti nedormite,zile-amare
Şi-am plâns cu lacrimi funerare...
Am tot sperat,am tot sperat...

Te-am vrut în sânul meu anost
Să-mi sfâşii tragicul cuprins
Căci viaţa-n mine-i iad nestins
Dar fără rost,dar fără rost...

Tu mi-ai cântat veninu-n suflet
Şi l-ai împrăstiat în sânge,
Dar drogul tău nu-mi mai ajunge
Căci e regret,căci e regret...

Şi nu mai ştiu de ce trăim;
Tu nu mai eşti,dar eu visez,
Mi-e dor de tine şi oftez...
Hai să murim,hai să murim...

Lacrima sinelui...

2009-10-04T13:08:00.003+03:00

Se pierd ideile în rânduri
Şi sentimentele-mi în gânduri...
Iar vraja nopţii mă îngână
Şi mă regretă - ea - nebună.

O lacrima-mi mângâie faţa,
Iar chipul mi-l inundă ceaţa...
Privesc oglinda-n amintiri
Care mă ceartă din priviri...

O umbră se-oglindeşte blândă
În lacrima-mi pe-obraz curgândă...
Şi zdruncinată,în tacere,
Mă plânge şoapta de durere.

Dar mă urăsc fiindcă exist
Şi totu-i un decor prea trist...
Suspin s-a stins curgând în mine -
Eliberează-mă de tine!

Ultima noapte...

2009-10-01T19:39:00.003+03:00

stau la geam privind în gol...
stelele candid pândesc,
mă-nfioară,îmi şoptesc.
sadic rol !

masca nopţii în eter
fad,se pierde-n infinit...
într-un hău făr' de sfârşit.
pur mister !

luna toată-i sângerie
şi-i pierdută în decor...
eu recit - nebun actor -
poezie !

Nebun

2009-09-23T15:32:00.008+03:00

Simt cum iadul mă apasă
Chin mă tace-ncet şi trist,
Dar după perdeaua trasă
Mă descopăr,masochist.

Frânt cadavru descompus.
Moare plumbul tot din vene;
Sclavul tău,nebun supus
Mă sacrific în catrene.

Străini...

2009-09-19T14:31:00.002+03:00

Suntem doi străini de veacuri,
Doi străini în mut tablou,
Într-un doliu vag de glasuri
Ce-mpărţim un vechi cavou.

Suntem doi necunoscuţi...
Sentiment morbid ne vede
Prin grele veacuri trecuţi
Surd mormântul ne revede.

Trist poet...

2009-09-17T21:36:00.007+03:00

Două măşti pe viu perete,
Situate-n trist amurg...
Picături de sânge-mi curg
Şi le beau,că-mi este sete.

În decorul greu,haotic
Trist poet,plin de mister
Rătăcind în scurt eter
Nu-mi găsesc ecoul gothic.

Ţin captiv un sentiment
Căci nebun mă ştie iadul.
Dur mă taie sadic gândul
Şi mă curge instrument.

Mute voci de îngeri zbiară,
Spirite-n chemări schelete...
M-am pierdut printre regrete
Trist poet,ucis de fiară.

Dor de moarte...

2009-09-14T20:23:00.010+03:00

Ce dor de moarte mă apasă...

Şi ce târziu mi-e gându'-acum,

Cu suflet prefăcut în scrum

Ce dor de moarte mă apasă...

Un dor de moarte mă cuprinde...

Iar sufletul mi-e-nvolburat,

În neagră ramă încadrat

Un dor de moarte mă curpinde...

Când dor de moarte mă apucă...

Mă strâng grotesc în vag schelet

Şi sângele-mi curge pe piept

Când dor de moarte mă apucă...

Ce dor de moarte mă apasă...

În cadaveric sânu-mi gol

M-am rătăcit în tristul rol,

Ce dor de moarte mă apasă...

Dă-mi...

2009-09-13T01:09:00.005+03:00

Dă-mi o armă să te-mpuşc,

Dă-mi o gură să te muşc,

Dă-mi un ac să te împung,

Suliţă - să te străpung.

Dă-mi ochi să te pot vedea,

Dă-mi glas să te pot striga,

Dă-mi piele să te pot simţi

Şi-urechi să te pot auzi.

Dă-mi mintea şi sufletul tău,

Dă-mi tot ce ai - să fie-al meu.

Dă-mi tot ce ai ca să te-ndrug,

Dă-mi tot ce-ţi cer - să te distrug!

De ce?

2009-09-11T18:23:00.008+03:00

De ce încerci să mă vorbeşti
Când eu sunt mută toată?
De ce îmi spui că mă iubeşti
Şi-o laşi pe altă dată?

De ce când ochii-mi sunt închişi
Tu vrei să vezi prin mine?
De ce când totul este rău
Nu-mi spui că este bine?

De ce mă verşi pe jos,în praf
Şi-apoi te faci că plouă?
De ce când strig să mă ajuţi
Tu mă fărâmi în două?

De ce mă speli cu sânge sec
Şi nu mă mai usuci?
De ce nu-ncerci atunci când plec
De mână să m-apuci?

De ce nu-ţi pasă nepăsarea
Şi colbul ce se-adună?
De ce m-alungi în rupt ecou
Şi uiţi de mine-o lună?

Absurd.

2009-09-08T00:30:00.006+03:00

Mă vrei când nu mă poţi avea,
M-asculţi când nu pot cuvânta.
Mă taci pe şoapte mute,reci,
Mă minţi,dar nu te las să pleci.

Mă zbieri pe portative surde,
Mă cerţi când nimeni nu aude.
M-auzi când gura-mi este mută,
Mă coşi cu aţă neagră,ruptă.

Mă laşi să cad în greu abis,
Mă bântui zi şi noapte-n vis,
Mă arzi în flăcări infinite,
Mă-neci în ape prăfuite.

Mă spargi în cioburi mult prea mici,
M-arunci şi nu mă mai ridici.
M-ascunzi în nori eterni şi grei
Şi când mă ai,nu mă mai vrei.

Iluzii...

2009-09-07T13:21:00.005+03:00

Paradis sau infern?
Muritor sau etern?
Spirit sau fiinţă?
Dor sau suferinţă?

Un urlet,dar şoptit.
Pierdut,dar regăsit.
Sfârşit,dar început.
Nimic,dar conceput.

Fals şi halucinant.
Iluzii şi neant.
Real şi ireal.
Atipic şi banal.

Pustiu...

2009-09-04T19:24:00.015+03:00

Pustiu sunt azi ca-ntotdeauna
Şi sufletu-mi este pustiu,
Dar poate că e prea târziu -
Pustiu voi fi întotdeauna.

Pustiu sunt azi,voi fi şi mâine
Sunt singur,sunt al nimănui.
Privesc în inima oricui,
Dar nimeni nu-i pustiu ca mine.

Pustiu sunt azi,voi fi mereu
Căci singur sunt în astă lume,
Pot să privesc întreaga culme
Dar sunt pustiu şi mi-este greu.

Spune-mi că vii...

2009-09-03T17:37:00.006+03:00

Şoapte în noapte,
În ceas târziu...
Spune-mi că vii...
Cum să nu viu?

E frig şi-ntuneric
Şi totu-i pustiu...
Spune-mi că vii...
Cum să nu viu?

Totul pare-un joc,
Un fel de pariu...
Spune-mi că vii...
Cum să nu viu?

Castelul pustiu.

2009-09-01T15:09:00.007+03:00

În vârf de deal,prin norii grei de ceaţă,
Unde pământul ud susţine stânci de gheaţă,
Acolo,în norii mari şi groşi de fum
Se află un castel,pustiu,în cap de drum.

Şi zeci de turle-nalte îl împodobesc
Şi turnuri îl ridică spre înaltul ceresc;
Perdelele-i acoperă ferestrele gigante
Castelului pustiu cu scările neante.

Prin negura cea deasă care îl înconjoară,
Nevizitat decât de câte-un corb sau cioară,
Stă singur,bântuit de spirite pierdute
Castelul cel pustiu cu umbrele lui mute.

Gânduri...

2009-08-25T01:16:00.011+03:00

gânduri fumate,
gânduri uitate,
gânduri lăsate
undeva departe.

gânduri rătăcite,
gânduri prăfuite,
stau într-o cutie
sunt gânduri o mie.

gânduri tipărite
în stratul de ozon,
gând târziu în noapte
nu pot să adorm.

gânduri stinghere,
gânduri în tăcere.
sunt gânduri moarte
puse deoparte.

gândurile mute,
gândurile rupte,
gânduri reci,deşarte,
pierdute în noapte.

gânduri inutile,
gânduri puerile,
gânduri călătoare
şi nemuritoare.

gânduri amărâte,
gânduri părăsite.
gând afurisit
şi nechizbuit.

gânduri furioase,
gânduri sinuoase,
gândurile stranii,
gânduri lungi ca anii.

gânduri paralele
gândurile mele...
gânduri agăţate-n cui
gândurile nimănui...

Te naşti,trudeşti şi mori.

2009-08-11T09:02:00.016+03:00

spermatozoid.ovul.embrion.

9 luni.TE NAŞTI.pui de om.

primul pas.primul dinte.primul cânt.

"mama".sau "tata".primul tău cuvânt.

poţi vorbi.merge.râde.şi mânca.

leagăn.parc.nisip.poţi alerga.

creşti.grădiniţă.joacă.poezii.

serbări.cadou.bomboane.jucării.

ai 7 ani.ghiozdan.şcoală.colegi.

un început.un vis.dorinţa să alegi.

profesori.lucrări.fiţuici.note bune.

copil.intelect.aşteptări.ziua de mâine.

colţ de rai.un sărut.dor.relaţie.

te ţine de mână.iubire.emoţie.

te înşeală.plângi.sfârşit.despărţire.

lacrimi.suferinţă.răni.dezamăgire.

începe viaţa.decizii.te chinui.TRUDEŞTI.

ai fost ceva.cineva.nu mai ştii cine eşti.

examen,liceu,stres,colegi noi.

toţi cei din jur îţi par falşi.umblă-n roi.

eşec.probleme.certuri.şi chin.

durere.decepţii.nu mai crezi în destin.

vine bacul.înveţi.din greu.eşti admis.

în sfârşit.ai luptat.ai fost bun.şi-ai învins.

facultate.cluburi.sex.libertate.

provocări.aşteptări.viaţă de noapte.

slujbă.familie.timp.nu ajung banii.

munceşti.din greu.şi vezi cum se duc anii.

eşti bătrân.bolnav.şi ai pensie mică.

dar ai un sprijin.ai un fiu.şi-o fiică.

acelaşi ciclu.se repetă.şi la ei.

aceiaşi ani de viaţă.lungi şi grei.

şi stai.şi te gândeşti.de-atâtea ori.

dar nu mai are rost.închizi ochii.ŞI MORI.

Nu spui nimic...

2009-08-09T15:39:00.008+03:00

te privesc,
ma privesti.
nu spui nimic...

iti zambesc,
imi zambesti.
nu spui nimic...

eu plang,
plangi si tu.
nu spui nimic...

ma intorc
te-torci si tu.
nu spui nimic...

te plac,
ma placi si tu.
nu spui nimic...

sunt timida,
esti timid.
nu spui nimic...

iti fac un semn,
imi faci si tu.
nu spui nimic...

te iubesc,
ma iubesti.
de ce nu spui nimic?

spune-mi ceva...

...

2009-07-16T16:52:00.016+03:00

Stateam pe banca-n cimitir
Si ma uitam departe...
Cand ochii-n ceata au zarit
O preafrumoasa moarte.
[Superba creatura...]

Stateam pe banca si simteam
Cum ma cuprind fiorii,
Iar cerul s-a intunecat
Si-a inghitit toti norii.
[Au disparut...]

Stateam pe banca si-ncercam
Sa o privesc mai bine,
Iar printre lacrimi am vazut
Ca se-ndrepta spre mine.
[Incet,incet...]

Stateam pe banca si priveam
A ei infatisare,
Cand a venit si m-a cuprins
Intr-o imbratisare.
[M-a strans la piept...]

Stateam pe banca,dar stiam
Ca in sfarsit venise
Sa-mi ia si trupul jos cu ea
Caci sufletu-mi murise.
[De mult,de mult...]

Stateam pe banca si-asteptam;
Atunci m-a luat de mana
Cu-o voce blanda mi-a soptit:
"E timpul...Noapte buna!"
[Si-am amortit...]

Stateam pe banca si priveam,
Ma transformam incet...
Iar creatura si-a infipt
Mana la mine-n piept.
[M-a strapuns...]

Stateam pe banca si vedeam
Cum inima mi-o scoate;
Era facuta bucatele
Cand am privit de-aproape.
[Era de gheata...]

Stateam pe banca si stiam
Ca deja eram moarta,
Caci sufletul mi-a fost luat
De preafrumoasa fata.
[Adio suflet...]

Stateam pe banca si-asteptam
Cu-atata nerabdare
Sa plec cu minunata zana
In flacara cea mare.
[Sa plec cu ea...]

Stateam pe banca-n cimitir;
Moartea m-a ridicat.
Mi-a luat si sufletul de gheata
Si ne-am indepartat.
[Am plecat...]