6 martie 2011 Regres îngeresc


Afund, în cimitirul mut,
Se-ascund în ceaţă crucile;
Înger morbid cu chip de lut
Nu-ţi renega aripile !

Nu-ţi plânge drama sufletească
Şi nu lăsa lacrimi să-ţi curgă;
Aceasta-i viaţa pământească :
O condamnare făr' de rugă.

Nu-ţi vinde sufletul murdar,
Chiar de păcatul îl încheagă.
Eşti dumnezeul solitar
Pe care raiul îl reneagă.

8 au comentat:

Better spunea...

Suuuuuuuuuuuper! :D

mifo spunea...

no coment "Eşti dumnezeul solitar
Pe care raiul îl reneagă" Genial!

Anca spunea...

Precum văd că s-a mai spus, ultimele două versuri sunt extraordinare. :)

Lola, chiar mă întreb ce te face să zâmbeşti pe tine. Aşa, pentru o clipă, sau pentru două.

Unknown spunea...

superb :)

Emilia Nedelcoff spunea...

Scrii mult prea bine!

ochelari de ploaie spunea...

:)

baetan gabriel petru spunea...

ma bucur ca apreciezi ceea ce fac.de aceasi maniera sustin toate initiativele tale si ceea ce scri chiar daca in un stadiu incipient insa este clar ca talent exista.sa continui sa o faci indiferent de carcoteli ori altfel "cum am putea defini poezia noi acestia care prin poezie ne ducem crucea"?cu prietenie băeţan gabriel petru

Lilu spunea...

Mirific ar fi sarac sa spun , dar meriti apreciere! <3

Trimiteți un comentariu

Exprimă-ţi părerea!